Cristi este cel mai mic dintre frați. Ce privilegiu! Mereu a fost un răsfățat. Chiar și acum la 11 ani, băiatul nu are prea multe responsabilități în casă. Sora Alina îi ordonează mereu patul și îi strânge lucrurile împrăștiate din cameră, sora mijocie, Tania, are mereu grijă să mănânce, îi spală și lui vasele din care mănâncă, iar părinții…nici că ar putea să fie mai fericiți. De când a intrat Cristi în viața lor și le-a completat familia cu băiatul pe care mereu și l-au dorit, nu fac altceva decât să muncească din greu să le facă poftele copiilor, mai ales mezinului.
Cristi era răsfățat acasă și alintat la școală. Este un băiat frumușel, cu părul castaniu deschis, cu ochii verzi, cu gropițe în obraji, mic de statură și slăbuț, dar acest lucru nu îl deranjează. Din contră, a devenit preferatul fetelor din clasă pentru frumusețe și protejatul băieților atunci când joacă fotbal în curte. Crescând într-un mediu plăcut, fără incidente, Cristi era un visător, iubitor de natură și extrem de prietenos. Dar ziua de 23 noiembrie i-a schimbat viața. L-a trezit brusc din inocență.
Doamna învățătoare, o femeie înaltă, zveltă și cu ochelari le-a pus la ora de cultură civică un videoclip-documentar despre bullying. Copilul a urmărit cu mare atenție toată acțiunea. Nu-i venea să creadă ce vede: copii care fac rău altor copii, copii care suferă, pedepse, consecințe, vise năruite. Se gândea în sinea lui: „Dar nu toții copiii sunt buni și iubitori?!”. Nu înțelegea de ce se întâmplă acele lucruri. S-a întristat foarte tare. Din copilul visător și credul, a devenit dintr-o dată un copil conștient de pericole, de răutate și de violența care este atât de aproape de el, dar pe care nu a observat-o până în acel moment. În timpul discuțiilor de la finalul filmulețului, Cristi a pus cele mai multe întrebări. Voia să cunoască cât mai multe lucruri: cine pornește aceste acțiuni, ce îl determină, dacă nu îi este milă agresorului de victima sa, de ce nimeni nu intervine când vede astfel de cazuri și multe altele. El ascultă cu altenție explicațiile doamnei și intervențiile colegilor. După ultima oră, Cristi plecă spre casă. Toată ziua se gândise la ora de educație civică. Se simțea transformat. Nu îi plăcea acest lucru, ar fi preferat să creadă în continuare în bunătatea necondiționată a oamenilor, însă era recunoscător că a aflat toate lucrurile acelea care îl fereau de acum încolo de potențialele pericole.